Ce se întâmplă cu un tablou atunci când nimeni nu îl mai privește?
Ziua, muzeul pune fiecare lume la locul ei. O numește, o încadrează și o păstrează nemișcată. Dar noaptea, limitele încep să dispară. Ramele se desfac, plantele ies din picturi și ocupă întregul spațiu, iar publicul nu mai rămâne în fața operelor — intră în ele.
Poveștile Ascunse în Tablouri este o experiență imersivă despre transformare, inspirată de universurile lui Henri Rousseau, Max Ernst, Frida Kahlo și Maria Sibylla Merian. Patru lumi se deschid una din alta, construite din frunze, animale, portrete, fructe, insecte și texturi desprinse din operele artiștilor și recompuse într-un spațiu care se transformă continuu.
Călătoria începe în Jungla Visată a lui Henri Rousseau, unde vegetația crește dincolo de rame. Printre frunze și flori apar tigri, maimuțe și păsări, într-un peisaj născut din imaginația unui artist care nu văzuse niciodată jungla. Realitatea devine imaginație, iar imaginația devine peisaj.
Treptat, jungla îîși schimbă forma. Vegetația devine mai densă, texturile mai întunecate, iar lumea se transformă în Pădurea Imposibilă a lui Max Ernst. Aici nimic nu rămâne un singur lucru: o pasăre devine ramură, o ramură capătă chip, o siluetă dispare într-o textură. Formele se schimbă permanent și deschid drumul către următorul univers.
Printre ele apar culori intense, plante tropicale, animale și fragmente de portrete. Intrăm în Grădina Sufletului a Fridei Kahlo, o lume personală în care corpul, natura și emoția se întrepătrund. Portretele cresc printre plante, părul se continuă în liane, ramurile devin vene, iar ruptura se transformă treptat în fructe, culoare și viață.
Din această abundență apar primele insecte și începe Laboratorul Metamorfozei al Mariei Sibylla Merian. Perspectiva se schimbă: o frunză devine peisaj, o floare ocupă întregul spațiu, iar lumea naturală se dezvăluie la scară monumentală. O omidă se transformă în crisalidă, apoi în fluture — aceeași viață, într-o altă formă.
Dar călătoria nu se încheie aici.
Cele patru universuri încep să se întâlnească. Tigrul lui Rousseau traversează pădurea lui Ernst. Fluturii Mariei Sibylla Merian se așază pe fructele Fridei. Plantele, animalele, portretele și insectele trec dintr-o lume în alta, iar granițele dintre artiști dispar.
Ramele nu se mai întorc.
Tabloul devine spațiu.
Planta devine animal.
Animalul devine simbol.
Durerea devine imagine.
Omida devine fluture.
Patru universuri devin o singură lume.
